În zilele de 9–12 septembrie 2026, la Facultatea de Istorie a Universității din București, s-au desfășurat lucrările celui de-al V-lea Congres Național al Istoricilor Români, cu tema „Istoriografia secolului XXI: evoluții, provocări și oportunități”, organizat sub egida Academiei Române și a Comitetului Național al Istoricilor din România.
În cadrul Congresului s-a desfășurat panelul „Memoria victimelor regimului totalitar-comunist: spații, generații și politici ale memoriei”, moderat de Virgiliu Bîrlădeanu (Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova). Lucrările panelului au avut loc vineri, 11 septembrie, în două părți și au reunit șase comunicări susținute de cercetători din Republica Moldova și România.
Prima parte a panelului a fost consacrată spațiilor în care memoria represiunii este astăzi păstrată și expusă în spațiile muzeale. Ludmila Cojocaru (Muzeul Național de Istorie a Moldovei) a abordat, în comunicarea Trecutul comunist în muzeul post-sovietic: provocări și perspective în cazul Republicii Moldova, reprezentarea trecutului comunist în muzeele din Republica Moldova ca un proces dinamic, aflat la intersecția dintre moștenirea sovietică și oportunitățile europenizării, precum și emergența unui cadru epistemic decolonial. Olga Trandafilova (Universitatea de Stat din Moldova) a prezentat comunicarea Muzeul de Istorie a satului Avdarma – actant al memoriei victimelor Foametei (1946–1947) în RSS Moldovenească, un caz ilustrativ care demonstrează că memoria foametei a traversat comunitățile indiferent de limbă, articulându-se ca experiență comună, și că transmiterea acestei memorii s‑a dovedit viabilă și durabilă acolo unde au existat instituții locale capabile să o susțină, să o documenteze și să o integreze în discursul public. Lidia Pădureac (Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți) a analizat, în comunicarea Cartelele alimentare și ierarhiile sociale ale supraviețuirii în timpul foametei din RSS Moldovenească (1946–1947), mecanismele de distribuire a resurselor alimentare în condițiile crizei din anii 1946–1947. Pornind de la documente de arhivă, autoarea a evidențiat caracterul diferențiat și ierarhizat al accesului la hrană, determinat de categoriile sociale și profesionale stabilite de autoritățile sovietice. Sistemul cartelelor alimentare a fost examinat ca instrument de gestionare a penuriei, dar și ca expresie a unei politici de repartizare inegală a resurselor prin care statul stabilea priorități și diferenția șansele de supraviețuire ale diferitelor grupuri ale populației. În această perspectivă, documentele analizate permit reconstituirea modului în care penuria alimentară a fost administrată instituțional și integrată într-un sistem de ierarhii sociale specific regimului sovietic.
Partea a doua a sesiunii a orientat discuția către problematica transmiterii intergeneraționale a memoriei și către modalitățile prin care experiențele represiunii sovietice continuă să fie prezente în memoria familială și socială. În comunicarea Trauma istorică: deportările staliniste din RSS Moldovenească, Zinaida Bolea (Universitatea de Stat din Moldova) a abordat deportările staliniste din perspectiva traumei istorice și a transmiterii acesteia între generații. Comunicarea a urmărit modul în care experiențele deportării, pierderii, dezrădăcinării și represiunii au fost păstrate și transmise în cadrul familiilor, inclusiv prin relatări, tăceri, comportamente și reprezentări ale trecutului. O atenție aparte a fost acordată raportului dintre experiența directă a generației supuse represiunilor și felul în care aceasta este receptată, reinterpretată și integrată în memoria generațiilor următoare, evidențiind astfel persistența consecințelor deportărilor dincolo de limitele temporale ale evenimentului istoric propriu-zis. Silvian Emanuel Man (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) a examinat, în comunicarea Dreptul memoriei sau memoria dreptului? Regimul juridic al memoriei persoanelor condamnate pe criterii politice de autoritățile comuniste din România, ce anume se schimbă atunci când statul recunoaște prin lege și ce rămâne nerezolvat chiar și după recunoaștere, oferind astfel termenul de comparație dintre cazul românesc și cel basarabean. Virgiliu Bîrlădeanu (Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova) a susținut comunicarea Între nostalgie și reflecție critică: memoria comunismului în Republica Moldova, argumentând că nostalgia față de trecutul sovietic nu reprezintă un fenomen dominant, ci este alimentată în mare măsură de dezamăgirile și insecuritățile prezentului. A fost evidențiată capacitatea actorilor politici de a instrumentaliza nostalgia prin recuperarea simbolurilor și practicilor rituale sovietice, precum și diferența dintre cele două maluri ale Nistrului: în timp ce pe malul drept nostalgia rămâne o atitudine socială supusă competiției politice și schimbării generaționale, în regiunea transnistreană aceasta a fost instituționalizată ca instrument de legitimare politică. În concluzie, a fost subliniată necesitatea abordării nostalgiei în strânsă legătură cu politicile memoriei și cu dezvoltarea unei raportări critice la trecutul comunist.
Discuțiile purtate pe marginea celor șase comunicări au evidențiat necesitatea aprofundării cercetărilor comparative privind memoria comunismului în România și Republica Moldova, transmiterea intergenerațională a memoriei și rolul instituțiilor academice, muzeale și educaționale în formarea unei raportări critice la trecutul recent, tematica panelului fiind în legătură directă cu obiectivele proiectului bilateral „Comunismul pe înțelesul tinerilor. Transmiterea trecutului recent noilor generații din România și Republica Moldova”.
Programul integral al Congresului: https://cnir2026.com
#CNIR2026 #IstorieRecentă #MemoriaVictimelor #Foametea19461947 #InstitutulDeIstorieUSM #PoliticiAleMemoriei
Secția Istorie Contemporană al Institutului de Istorie, Universitatea de Stat din Moldova
