Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova Vă invită duminică, 28 iunie 2026, la Congresul Național al Memoriei, ediția a II-a, care va avea loc la Palatul Republicii, cu începere de la ora 10:00.
Congresul reunește supraviețuitori și descendenți ai victimelor deportărilor și represiunilor politice, reprezentanți ai autorităților publice locale și centrale, membri ai misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova, cadre didactice, cercetători științifici, reprezentanți ai muzeelor, ai organizațiilor neguvernamentale etc.
În deschiderea evenimentului vor fi transmise mesaje de salut de către Igor Grosu, Președintele Parlamentului R. Moldova, Cristian Jardan, Ministrul Culturii, Dan Perciun, Ministrul Educației și Cercetării, E.S. Tomasz Kobzdej, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Polone în Republica Moldova, și Alexandru Postica, Președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova.
Sesiunea în plen va aduce în atenție teme esențiale privind memoria deportărilor, foametea organizată, represiunile comuniste, protejarea adevărului istoric și consolidarea culturii memoriei în Republica Moldova. În cadrul Congresului vor lua cuvântul Serghei Anastasov, primarul or. Comrat, Anatol Petrencu, prof. univ. dr. hab., președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România, Peter Keup, dr., președintele Inter Asso, Berlin, Germania, Ion Andrei Gherasim, președintele Fundației Coposu România, Virgiliu Pîslariuc, conf. univ. dr., deputat în Parlamentul R. Moldova, Marcela Ciobotaru, supraviețuitoare a represiunilor comuniste, Viorel Cojocaru, consilier cultural al Arhiepiscopiei Chișinăului, Mitropolia Basarabiei, Nicolae Uncuța, supraviețuitor al represiunilor comuniste, și Octavian Țîcu, conf. univ. dr., cercetător științific coordonator la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova.
Ediția din acest an marchează 80 de ani de la foametea organizată din 1946–1947 și 85 de ani de la primul val al deportărilor sovietice din 1941. Congresul își propune să consolideze platforma de dialog lansată în anul 2025 între supraviețuitorii și descendenții victimelor represiunilor politice și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, contribuind la afirmarea adevărului istoric, a demnității umane și a valorilor democratice.