Institutul de Istorie se num\u0103r\u0103 printre institu\u021biile de cercetare din Republica Moldova cu cea mai veche tradi\u021bie. De la finele secolului XIX – \u00eenceputul secolului al XX-lea \u0219i \u00een perioada interbelic\u0103, \u00een Basarabia s-au \u00eenregistrat primele ini\u021biative de organizare institu\u021bional\u0103 a cercet\u0103rilor istorice. Au fost inaugurate primele asocia\u021bii \u0219tiin\u021bifice: Comisia Gubernial\u0103 \u0218tiin\u021bific\u0103 a Arhivelor (1889) \u0219i Societatea Istorico-Arheologic\u0103 Bisericeasc\u0103 din Basarabia (1904).<\/p>\n
Dup\u0103 actul Marii Uniri de la 1918,\u00a0 s-a desf\u0103\u0219urat procesul de includere a activit\u0103\u021bii \u0219tiin\u021bifice din Basarabia \u00een cadrul general \u0219tiin\u021bific \u0219i spiritual rom\u00e2nesc. Istoria spa\u021biului pruto-nistrean era cercetat\u0103 \u00een cadrul unor institu\u021bii de interes general rom\u00e2nesc: universit\u0103\u021bile din Ia\u0219i, Bucure\u0219ti, Cern\u0103u\u021bi, Academia Rom\u00e2n\u0103 etc. \u00cen acela\u0219i timp, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i cultur\u0103 basarabeni au constituit o serie de societ\u0103\u021bi, comisii, cercuri \u0219tiin\u021bifico-culturale, care urm\u0103reau scopul de a dep\u0103\u0219i consecin\u021bele politicii rusific\u0103rii din timpul st\u0103p\u00e2nirii \u021bariste \u0219i de a se omogeniza cu \u00eentreaga civiliza\u021bie rom\u00e2neasc\u0103. \u0218tefan Ciobanu, Ion Incule\u021b, Pan Halippa, Paul Gore, Nichita Smochin\u0103, Nicolae Donici – distinse personalit\u0103\u021bi din mediul cultural, \u0219tiin\u021bific \u0219i public al Basarabiei au devenit membri ai Academiei Rom\u00e2ne. \u00cen 1926 la Chi\u0219in\u0103u a fost deschis\u0103 Facultatea de Teologie a Universit\u0103\u021bii din Ia\u0219i,\u00a0 \u00een cadrul c\u0103reia func\u021biona o catedr\u0103 de istorie a rom\u00e2nilor. \u00cen 1934 la Chi\u0219in\u0103u a fost inaugurat Institutului Social Rom\u00e2n din Basarabia (I.S.R.B.), filial\u0103 regional\u0103 a Institutului \u0218tiin\u021bific Rom\u00e2n din Bucure\u0219ti.<\/p>\n
Pe malul st\u00e2ng al r\u00e2ului Nistru, dup\u0103 instaurarea puterii sovietice \u0219i formarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovene\u0219ti (1924), \u00een cadrul Comisariatului Poporului pentru \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, \u00een 1926, a fost constituit Comitetul \u0218tiin\u021bific Moldovenesc (C.\u0218.M.). Scopul declarat al acestui comitet era \u201eelaborarea problemelor marxism-leninismului, lupta cu falsific\u0103rile burgheze, lupta pentru promovarea strict\u0103 a principiilor materialismului dialectic, demascarea reminiscen\u021belor idealismului\u201d \u0219i \u201estudierea regiunii \u0219i culturii poporului moldovenesc, difuzarea cuno\u0219tin\u021belor \u0219tiin\u021bifice \u0219i practice\u201d. C.\u0218.M. avea \u00een componen\u021b\u0103 o sec\u021bie de istorie, fondat\u0103 \u00een 1928, membrii c\u0103reia au publicat o serie de bro\u0219uri \u0219i articole menite s\u0103 prosl\u0103veasc\u0103 lupta pentru instaurarea puterii sovietice \u0219i \u201ecauza revolu\u021biei mondiale\u201d dup\u0103 care a fost constituit Institutul de Istorie, Economie, Limb\u0103 \u0219i Literatur\u0103.<\/p>\n
\u00cen urma anex\u0103rii sovietice a Basarabiei \u0219i Nordului Bucovinei (28 iunie 1940) \u0219i form\u0103rii R.S.S. Moldovene\u0219ti (2 august 1940), Institutul de Istorie, Economie, Limb\u0103 \u0219i Literatur\u0103 a fost transferat de la Tiraspol la Chi\u0219in\u0103u \u0219i subordonat Consiliului Comisarilor Poporului al noii entit\u0103\u021bi unionale. Revenirea Basarabiei \u00een hotarele Rom\u00e2niei, \u00een vara anului 1941, a impus autorit\u0103\u021bilor sovietice evacuarea Institutului \u00een ora\u0219ul Buguruslan, regiunea Orenburg, de unde a revenit la Chi\u0219in\u0103u \u00een octombrie 1944, dup\u0103 reanexarea provinciei la U.R.S.S.<\/p>\n
La 11 martie 1946, Prezidiul Academiei de \u0218tiin\u021be al U.R.S.S. a decis constituirea Bazei \u0218tiin\u021bifice Moldovene\u0219ti a Academiei de \u0218tiin\u021be a U.R.S.S., iar pe 12 iunie 1946 Consiliul Comisarilor Poporului al R.S.S.M. \u0219i C.C. al P.C. (b) din Moldova a adoptat Hot\u0103r\u00e2rea nr. 583 \u201eCu privire la crearea Bazei Moldovene\u0219ti de Cercet\u0103ri \u0218tiin\u021bifice (B.M.C.\u0218.) a A.\u0218. a U.R.S.S.\u201d \u00een or. Chi\u0219in\u0103u. \u00cen procesul de elaborare a direc\u021biilor principale de activitate ale B.M.C.\u0218. o aten\u021bie prioritar\u0103 se acorda \u201estudierii istoriei, arheologiei \u0219i etnografiei poporului moldovenesc\u201d, cercet\u0103rii problemelor privind geneza \u0219i dezvoltarea \u201elimbii moldovene\u0219ti\u201d, literaturii \u0219i artei populare. La 10 noiembrie 1946, Institutul de Istorie, Economie, Limb\u0103 \u0219i Literatur\u0103 a fost reorganizat, devenind Institutul de Istorie, Limb\u0103 \u0219i Literatur\u0103, celelalte structuri \u0219tiin\u021bifice constituite \u00een cadrul B.M.C.\u0218. fiind doar sec\u021bii cu statut autonom. \u00cen scurt timp acesta a fost reorganizat \u00een Institutul de Istorie ca entitate separat\u0103.<\/p>\n
Pe valul \u201edezghe\u021bului\u201d hru\u0219ciovist, \u00een activitatea \u0219tiin\u021bific\u0103 a Institutului de Istorie de la finele anilor ’50 s-au produs schimb\u0103ri care au vizat \u00een primul r\u00e2nd instrumentele metodologice ale investiga\u021biilor \u0219i rela\u021biile profesionale. A fost amplificat\u0103 cooperarea cu cercet\u0103tori \u0219i institu\u021bii din republicile sovietice \u0219i \u021b\u0103rile \u201eblocului socialist\u201d, cercet\u0103torii Institutului particip\u00e2nd la conferin\u021be \u0219i simpozioane \u0219tiin\u021bifice interna\u021bionale \u0219i efectu\u00e2ndu-se vizite de documentare \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00een arhivele \u0219i bibliotecile din Rom\u00e2nia, Bulgaria, Polonia.<\/p>\n
\u00cen anii \u201960-\u201980 s-au \u00eenregistrat rezultate notabile \u00een domeniul arheografic. Din 1961, a \u00eenceput editarea corpului de documente slavo-moldovene\u0219ti \u0219i moldovene\u0219ti din sec. XV-XVIII, \u00een colec\u021bia \u201eMoldova \u00een epoca feudalismului\u201d (\u00eentocmit\u0103 de E. Russev, D. Dragnev, P.\u00a0 Sovetov, P. Dmitriev, A. Nichitici, L. Svetlicin\u00eei), \u00een mai multe volume (vol. 1 – 1961, vol. II – 1978, vol. III – 1982, vol. VII – 1975 etc.). \u00cen comun cu Academia de \u0218tiin\u021be a U.R.S.S. \u0219i cu Academia Rom\u00e2n\u0103 a fost editat\u0103 culegerea bilingv\u0103 de documente \u201eRela\u021biile istorice dintre popoarele U.R.S.S. \u0219i Rom\u00e2nia\u201d, \u00een 3 volume (1965-1970), care cuprinde materiale de arhiv\u0103 din secolul XV – \u00eenceputul secolului XVIII. A fost publicat\u0103 culegerea de documente \u201e\u0420\u043e\u0441\u0441\u0438\u044f \u0438 \u043e\u0441\u0432\u043e\u0431\u043e\u0434\u0438\u0442\u0435\u043b\u044c\u043d\u0430\u044f \u0431\u043e\u0440\u044c\u0431\u0430 \u043c\u043e\u043b\u0434\u0430\u0432\u0441\u043a\u043e\u0433\u043e \u043d\u0430\u0440\u043e\u0434\u0430 \u043f\u0440\u043e\u0442\u0438\u0432 \u043e\u0441\u043c\u0430\u043d\u0441\u043a\u043e\u0433\u043e \u0438\u0433\u0430 (1806-1812)\u201d, (1984).\u00a0 \u00cen urma cooper\u0103rii istoricilor \u0219i filologilor din cadrul Academiei de \u0218tiin\u021be a R.S.S.M. au fost publicate: \u201eLetopise\u021bul \u021a\u00e2rii Moldovei\u201d (1971) de Gr. Ureche, \u201eLetopise\u021bul \u021a\u0103rii Moldovei de l\u0430 Aron-Vod\u0103 \u00een\u0441\u043e\u0430\u0441\u0435\u201d (1972) de \u041c. Costin, \u201eO sam\u0103 de cuvinte. Letopise\u021bul \u021a\u0103rii Moldovei\u201d (1979) de I. Neculce, \u201eIstoria ieroglific\u0103\u201d (1973) \u0219i \u201eDescrierea Moldovei\u201d de Dimitrie Cantemir (1957, 1975, 1982, 1988, \u00een limba rus\u0103 – 1973) (texte trunchiate). \u00cen 1990, cele trei cronici au fost publicate integral \u00een grafie latin\u0103 \u00eentr-o edi\u021bie special\u0103: \u201eLetopise\u021bul \u021a\u0103rii Moldovei\u201d (text \u00eengrijit de Pavel Dmitriev, Tatiana Celac).<\/p>\n
Dup\u0103 1991 cercet\u0103rile din cadrul Institutului de Istorie al Academiei de \u0218tiin\u021be a Moldovei au cuprins noi direc\u021bii. Asumarea noilor instrumente metodologice \u0219i concepte opera\u021bionale \u00een cercetarea trecutului totalitar au readus \u00een aten\u021bia cercet\u0103torilor problemele majore din perioada domina\u021biei sovietice – foametea din anii 1946-1947, colectivizarea for\u021bat\u0103, represiunile politice, deport\u0103rile \u00een mas\u0103, – toate aceste investiga\u021bii materializ\u00e2ndu-se \u00een monografii, colec\u021bii de studii \u0219i documente (\u201e\u0413o\u043bo\u0434 \u0432 \u041co\u043b\u0434o\u0432e (1946-1947. C\u0431op\u043d\u0438\u043a \u0434o\u043a\u0443\u043ce\u043d\u0442o\u0432\u201d (coord.: A. \u021a\u0103ranu, 1993); Ion \u0218i\u0219canu, \u201eDes\u021b\u0103r\u0103nirea bol\u0219evic\u0103 \u00een Basarabia\u201d (1994); Idem, \u201eUniunea Sovietic\u0103 – Rom\u00e2nia. 1940\u201d (1995); \u0412. \u041f\u0430\u0441\u0430\u0442, \u201e\u0422p\u0443\u0434\u043d\u044be c\u0442pa\u043d\u0438\u0446\u044b \u0438c\u0442op\u0438\u0438 \u041co\u043b\u0434a\u0432\u0438\u0438. 1940-1950\u201d (1998) etc.).<\/p>\n
Au v\u0103zut lumina tiparului primele lucr\u0103ri de sintez\u0103, scrise \u00een spiritul noilor exigen\u021be: \u201eIstoria Moldovei din cele mai vechi timpuri p\u00e2n\u0103 \u00een epoca modern\u0103\u201d (coord.: D. Dragnev, 1992), \u201eIstoria Basarabiei de la \u00eenceputuri p\u00e2n\u0103 \u00een 1998\u201d, scris\u0103 de istorici de la Chi\u0219in\u0103u \u0219i Bucure\u0219ti (coord.: Ioan Scurtu).<\/p>\n
Pentru prima dat\u0103 \u00een istoriografia din Republica Moldova a fost dat\u0103 o apreciere obiectiv\u0103 actului anex\u0103rii Basarabiei la Imperiul Rus \u00een monografia \u201ePacea de la Bucure\u0219ti\u201d (1992) semnat\u0103 de Ion Jarcu\u021bchi \u0219i Vlad Mischevca.<\/p>\n
Un loc aparte \u00een cadrul investiga\u021biilor l-au ocupat problemele legate de mi\u0219carea na\u021bional\u0103, de spiritualitatea \u0219i cultura din Basarabia, cenzura, Biserica \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul teologic (Gh. Negru, I. Negrei, M. Danilov, D. Po\u0219tarencu).<\/p>\n
\u00cen baza studierii materialului documentar de arhiv\u0103, publicistic \u0219i memorialistic, au fost \u00eentreprinse investiga\u021bii asupra evolu\u021biilor politice \u0219i mi\u0219c\u0103rii na\u021bionale din 1917, constituirii \u0219i activit\u0103\u021bii Sfatului \u021a\u0103rii, proclam\u0103rii Republicii Democratice Moldovene\u0219ti, Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia la 27 martie 1918 (V. Popovschi, Gh. Cojocaru, I. \u0218i\u0219canu).<\/p>\n
\u00cen decembrie 2005, \u00een conformitate cu Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului Republicii Moldova \u201eCu privire la m\u0103surile de optimizare a infrastructurii sferei \u0219tiin\u021bei \u0219i inov\u0103rii\u201d, Institutul de Istorie \u0219i sec\u021bia de drept a Institutului de Filosofie, Sociologie \u0219i Drept au fost reorganizate, form\u00e2nd Institutul de Istorie, Stat \u0219i Drept al A.\u0218.M.<\/p>\n
\u00cen urm\u0103toarea etap\u0103, investiga\u021biile Institutului s-au orientat spre diverse teme, perioade \u0219i personalit\u0103\u021bi ale istoriei \u0219i culturii na\u021bionale\u00a0 \u00een context universal (Gheorghe Cojocaru, \u201eTratatul de Uniune Sovietic\u0103\u201d (2005); Demir Dragnev (editor) \u201eDomnii Moldovei\u201d (2005); Andrei E\u0219anu (coord.), \u201eDinastia Cantemire\u0219tilor. Secolele XVII-XVIII\u201d (2008) \u0219.a.), precum si asupra dimensiunilor edific\u0103rii statului de drept, din perspectiva integr\u0103rii europene. S-au \u00eenregistrat noi contribu\u021bii privind evolu\u021bia istoric\u0103 a statului moldovenesc medieval \u00een contextul Europei Centrale, de Est \u0219i Sud-Est, au fost analizate varii aspecte ale civiliza\u021biei rurale \u0219i structurilor sociale, expuse \u00een studiile semnate de S. Bacalov, S. Tabuncic, A. Furtun\u0103. S-au depus eforturi pentru a valorifica mo\u0219tenirea spiritual\u0103 a Mitropolitului Dosoftei (N. Fu\u0219tei).<\/p>\n
Pe 18 aprilie 2013, prin Hot\u0103r\u00e2rea Nr. 270 a Guvernului Republicii Moldova \u201eCu privirea la reorganizarea unor organiza\u021bii din sfera \u0219tiin\u021bei \u0219i inov\u0103rii\u201d, Institutul de Istorie, Stat \u0219i Drept al A.S.M. a fost reorganizat \u00een Institutul de Istorie al A.S.M., \u201ecu preluarea sec\u021biei de filosofie din cadrul Institutului de Integrare European\u0103 al A.S.M.\u201d.<\/p>\n
Prin investiga\u021biile desf\u0103\u0219urate \u0219i publica\u021biile din anii 2013-2018, au fost aduse certe contribu\u021bii la cunoa\u0219terea istoric\u0103, fiind propuse noi abord\u0103ri privind politica extern\u0103, evolu\u021biile politice, social-economice, culturale, ecleziastice \u00een perioada medieval\u0103, \u00een mod special, ale habitatului rural, modului de via\u021b\u0103 a popula\u021biei aflate sub administrarea domnului \u021a\u0103rii Moldovei \u0219i a celei aflate sub st\u0103p\u00e2nire turco-t\u0103tar\u0103 (1699-1812). Au fost investigate diverse aspecte ale\u00a0 r\u0103zboaielor ruso-turce din a doua jum\u0103tate a sec. XVIII – \u00eencep. sec. XIX, starea p\u0103turilor privilegiate \u0219i supuse, evolu\u021bia Bisericii, familiei \u0219i rela\u021biilor familiale \u00een sec. XVII – \u00eenceputul sec. XIX. Prin valorificarea fondului de carte p\u0103strat \u00een m\u0103n\u0103stiri, este l\u0103rgit orizontul de cunoa\u0219tere a culturii c\u0103r\u021bii \u00een Moldova (sec. XV-XIX), precum \u0219i leg\u0103turile prin carte \u00eentre \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne \u0219i alte spa\u021bii europene \u00een aceea\u0219i epoc\u0103. Cercet\u0103torii Institutului au urm\u0103rit obiectivul investig\u0103rii aprofundate a unor teme-cheie din perioada interbelic\u0103, a celei sovietice, precum \u0219i din cadrul istoriei recente, \u0219i anume: cotidianul \u0219i via\u021ba social-economic\u0103, politic\u0103 \u0219i cultural\u0103 \u00een Basarabia \u00eentre 1918-1940; abordarea comparat\u0103 a evolu\u021biei \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului din Basarabia \u0219i din R.A.S.S.M.; elucidarea rolului autorit\u0103\u021bilor de stat \u00een aniii foametei post-belice; specificul moderniz\u0103rii economice, sociale \u0219i culturale dup\u0103 modelul sovietic; orientarea ideologic\u0103 \u00een domeniul literelor \u0219i artelor; rela\u021biile dintre culte \u0219i stat \u00een anii 1944-1991; evolu\u021biile social-economice dup\u0103 1991; dezbaterile identitare \u0219i memoria istoric\u0103 \u00een spa\u021biul post-sovietic \u0219.a. Au v\u0103zut lumina tiparului monografii, colec\u021bii de documente \u0219i articole privind evolu\u021bia Basarabiei \u00een cadrul Rom\u00e2niei \u00een anii 1918-1940, politicile sovietice \u0219i consecin\u021bele acestora, practicile \u0219i experien\u021bele din R.S.S.M. \u00een diferite sfere, astfel \u00eenc\u00e2t rezultatele cercet\u0103rilor se constituie \u00eentr-un \u00eendrumar \u0219i o surs\u0103 documentat\u0103 de informare \u0219i interpretare istoric\u0103, de instruire \u0219i educa\u021bie \u00een procesul didactic, de elaborare a unor politici \u00een varii domenii de interes public. Acestui set de probleme i-au fost consacrate studii \u0219i monografii semnate de P. Moraru, V. Pasat, Gh. Cojocaru, I. \u0218i\u0219canu, E. Negru, O. \u021a\u00e2cu, V. Burlacu, S. Corl\u0103teanu-Granciuc, Gh. Nicolaev, N. Enciu, Natalia Mafteu\u021b\u0103 \u0219.a.<\/p>\n
Cercet\u0103rile efectuate de sec\u021bia Filosofie au demonstrat c\u0103 revigor\u0103rile produse \u00een contextul reintegr\u0103rii tradi\u021biilor filosofiei au dep\u0103\u0219it frontierele disciplinare, reg\u0103sindu-se \u00een toate domeniile de activitate. Caracterul interdisciplinar al investiga\u021biilor \u00een domeniul filosofiei contribuie la dezvoltarea societ\u0103\u021bii bazate pe cunoa\u0219tere, la corelarea problematicii de cercetare cu tendin\u021bele actuale \u00een filosofia \u0219i \u0219tiin\u021ba contemporan\u0103, la ad\u00e2ncirea, din perspectiva istorico-teoretic\u0103, a sferelor de interes filosofic, la diseminarea cuno\u0219tin\u021belor filosofice. Eficien\u021ba social\u0103 a cercet\u0103rilor derulate se manifest\u0103, \u00een special, prin capacitatea de a genera cuno\u0219tin\u021be noi sub form\u0103 de teorii \u0219i ipoteze; prin reevaluarea cadrului istorico-axiologic al domeniilor filosofiei \u0219i contribu\u021biilor la dezvoltarea patrimoniului cultural; prin elucidarea specificului spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een context european; prin reconceptualizarea cadrului normativ contemporan \u0219i elaborarea de modele teoretico-practice comportamentale; prin prospectarea condi\u021biilor accesului la informa\u021bia \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i mediatic\u0103, la produse \u0219i servicii; prin sensibilizarea opiniei publice asupra pericolelor cu care se confrunt\u0103 lumea contemporan\u0103.<\/p>\n
\u00cen 2018, la 16 ianuarie, conform hot\u0103r\u00e2rii Guvernului Republicii Moldova, Institutul de Istorie ob\u021bine statut de institu\u021bie public\u0103, fondat\u0103 de Ministerul Educa\u021biei, Culturii \u0219i Cercet\u0103rii. \u00cen 2022, prin legea absorb\u021biei, Institutul de Istorie este absorbit de Universitatea de Stat din Moldova, reprezent\u00e2nd \u00een prezent o structur\u0103 a Universit\u0103\u021bii de Stat din Moldova.<\/p>\n
Obiective<\/strong>:<\/p>\n Institutul de Istorie este o organiza\u021bie din domeniul cercet\u0103rii \u0219i inov\u0103rii, care efectueaz\u0103 cercet\u0103ri fundamentale \u0219i\/sau aplicative, public\u0103 \u0219i disemineaz\u0103 rezultatele sale \u0219tiin\u021bifice, instruie\u0219te cadre \u0219tiin\u021bifice \u00een domeniul istoriei na\u021bionale \u0219i universale, istoriei rela\u021biilor interna\u021bionale \u0219i politicii externe.<\/p>\n Obiectivul principal al institutului const\u0103 \u00een organizarea \u0219i promovarea cercet\u0103rii-dezvolt\u0103rii prin efectuarea investiga\u021biilor \u0219tiin\u021bifice fundamentale \u0219i cu caracter aplicativ \u00een domeniul istoriei na\u021bionale \u00een context general rom\u00e2nesc \u0219i european \u0219i particularit\u0103\u021bilor ei \u00een spa\u021biul Republicii Moldova.<\/p>\n Printre func\u021biile de baz\u0103 ale Institutului se num\u0103r\u0103: cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103 fundamental\u0103 \u0219i aplicativ\u0103 \u00een domeniul istoriei na\u021bionale \u0219i universale, istoriei rela\u021biilor interna\u021bionale \u0219i politicii externe, instruirea cadrelor calificate prin masterat, doctorat \u0219i postdoctorat, prin participarea cercet\u0103torilor \u0219tiin\u021bifici \u00een procesul didactic \u00een institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt; elaborarea recomand\u0103rilor pentru utilizarea rezultatelor cercet\u0103rilor \u0219tiin\u021bifice \u0219i implementarea lor \u00een procesul de instruire \u0219i educa\u021bie, pentru solu\u021bionarea problemelor stringente \u00een domeniile istoriei na\u021bionale \u0219i universale, istoriei rela\u021biilor interna\u021bionale \u0219i politicii externe, reciclarea \u0219i perfec\u021bionarea cadrelor \u00een domeniul cercet\u0103rii \u0219i pred\u0103rii istoriei na\u021bionale \u0219i universale, istoriei rela\u021biilor interna\u021bionale \u0219i politicii externe. Institutul de Istorie contribuie la elaborarea de concep\u021bii \u0219i programe (pronosticuri) privind dezvoltarea \u0219tiin\u021bei na\u021bionale, precum \u0219i a domeniilor \u0219tiin\u021bifice de profil; particip\u0103 la elaborarea programelor de stat \u0219i a proiectelor de cercetare \u0219i inovare; propag\u0103 rezultatele cercet\u0103rilor \u0219tiin\u021bifice \u0219i realizeaz\u0103 implementarea lor prin intermediul public\u0103rii \u0219i edit\u0103rii revistelor de profil, lucr\u0103rilor \u0219tiin\u021bifice, utiliz\u0103rii lor \u00een procesul de instruire \u0219i educa\u021bie, precum \u0219i prin alte mijloace; determin\u0103 direc\u021biile principale de cercetare \u0219i-\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea \u00een conformitate cu politica de stat \u00een domeniile cercet\u0103rii \u0219i inov\u0103rii \u0219i cu tendin\u021bele dezvolt\u0103rii \u0219tiin\u021bei mondiale.<\/p>\n De asemenea, Institutul de Istorie particip\u0103 ia diferite concursuri pentru ob\u021binerea finan\u021b\u0103rii domeniilor cercet\u0103rii \u0219i inov\u0103rii; editeaz\u0103 lucr\u0103ri \u0219i reviste \u0219tiin\u021bifice; creeaz\u0103 baze de date \u0219tiin\u021bifice; promoveaz\u0103 activitatea de inovare \u0219i stimuleaz\u0103 valorificarea realiz\u0103rilor \u0219tiin\u021bifice; disemineaz\u0103 cuno\u0219tin\u021bele \u0219tiin\u021bifice \u0219i rezultatele cercet\u0103rii \u0219tiin\u021bifice; organizeaz\u0103 manifest\u0103ri \u0219tiin\u021bifice na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale (congrese, conferin\u021be, seminare, mese rotunde, etc.); promoveaz\u0103 colabor\u0103ri \u0219tiin\u021bifice pe plan na\u021bional \u0219i interna\u021bional, \u00een special, participarea la apelurile \u00een cadrul programelor \u0219i proiectelor de cercetare \u0219i inovare comunitare; \u00eentre\u021bine leg\u0103turi directe cu organiza\u021bii similare din domeniile cercet\u0103rii \u0219i inov\u0103rii din Republica Moldova \u0219i din str\u0103in\u0103tate etc.<\/p>\n P\u0103str\u0103tor, generator \u0219i promotor al tradi\u021biei \u0219i standardelor istoriografice rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i europene, Institutul de Istorie se afl\u0103, totodat\u0103, la un nou \u00eenceput de cale, \u00een cadrul Universit\u0103\u021bii de Stat din Moldova.<\/p>\n Organizare<\/strong>:<\/p>\n \u00cencep\u00e2nd cu vara anului 2022, Institutul de Istorie este subordonat Universit\u0103\u021bii de Stat din Moldova \u0219i are \u00een subordine 65 cercet\u0103tori \u0219tiin\u021bifici. \u00cen cadrul Institutului activeaz\u0103 3 subdiviziuni: Sec\u021bia istorie medieval\u0103; Sec\u021bia istorie modern\u0103; Sec\u021bia istorie contemporan\u0103 \u0219i un grup de lucru al cadrelor universitare a USM angajate prin cumul \u00een cercetare. Conducerea este realizat\u0103 de director \u0219i secretar \u0219tiin\u021bific.<\/p>\n